Ce ne mai place sa lasam lucrurile de pe-o zi pe alta, mai ales atunci cand vine vorba de schimbarea stilului de alimentatie. Cei mai buni prieteni ai nostri, pe langa hamburgeri si clatite, sunt un tip cam fara cuvant cunoscut ca „De maine”, un amic de-al lui „De luni incep” si, unul si mai si „O sa ma apuc de cura cand imi gasesc momentul potrivit”, ruda cu „Astept declicul care declanseaza regimul”.

O vreme le-am luat apararea tuturor acestor spuse. Am zis, da domne’, nu poti incepe asa un proiect major, mai ales culinar asa hodoronc-tronc. Iti trebuie un timp sa te obisnuiesti cu ideea, sa iti iei ditamai avantul, sa te gandesti la lista sanatoasa de cumparaturi, sa iti iei adio de la stiu eu ce prajitura (aiurea, cel tarziu poimaine esti cu ea iarasi in bot, si-n plus mereu o sa fie o prajitura noua de la care n-ai apucat sa-ti iei ramas bun) sa etc, sa etc, sa etc.

Dar imi dau seama ca sunt de fapt niste scuze penibile, niste mecanisme de aparare stupide, niste povesti de adormit copiii si ingrasat adultii, niste pacaleli cu care ne facem, de fapt, cel mai mare rau cu putinta.

Citeam aseara un articol al unui psiholog american care povestea cum l-a sunat nu stiu ce prietena sa o sfatuiasca ce sa faca, ce pasi sa urmeze ca sa fie pregatita sa renunte la cafeina. Si atunci el a zis dupa cum urmeaza: iei toata cafeaua din casa si ceaiul negru si le arunci la gunoi, toaleta, chiuveta chiar acum, in timp ce esti la telefon cu mine. Nu te mai ascunde in spatele momentului perfect, nu exista asa ceva. Nu vine cineva sa ti-l aduca pe o tavita de argint, ti-l faci singur. Momentul perfect e ACUM, AICI. Daca o sa mori, o sa te urci in masina si o sa cumperi altele. Dar fa in clipa asta acest ritual. Si, continua articolul lui, pana in ziua in care a fost publicata revista, femeia n-a mai dorit cafeina.

Sa fim seriosi – nu trebuie sa astepti momentul perfect ca sa incetezi sa iti mai bati joc de corpul tau. Gandeste-te cate milioane de momente perfecte au trecut pe langa tine daca ai ajuns sa nu mai incapi in haine. Vrei declic? Perfect, lasa calculatorul si uita-te in oglinda, ce declic mai mare si mai graitor decat asta? E o petrecere sambata si te-ai gandit la ea non-stop si cum sa nu mananci si tu cand toata lumea se imbuiba, te lasi dupa cheful asta, juri pe rosul cremei din prajitura? Pe cine pacalesti? Pun pariu ca ai mai jucat in piesa asta de cel putin 2 ori si mereu in dimineata post-petrecere erai cu dintii infipti in tortul ramas. Vrei avant? Uita-te la poza de sub pasajul asta!

Vrei sa faci ceva? Chiar vrei? Sigur nu iti creste nasul prin monitor dupa modelul Pinocchio, asa cum ti-a crescut burta in ultimele luni? Atunci inchide-mi blogul si mergi in piata. Ia fructe si legume, bucura-te de ele si, cel mai cel mai important, lasa-le sa-ti faca bine. Sa TE faca bine. Pune-te pe primul loc. Dulceata vietii nu e in crema, in inghetata sau in budinca. E in zambetul ala splendid pe care il afisezi cand iti place ce vezi in oglinda. In increderea pe care ti-o dau fie si 5 kilograme in minus. In viata pe care o vezi schimbata in bine cand iti place de tine de mori. Si in muuuulte altele. De care tu nu apuci sa te bucuri cu capul bagat in frigider. Sau in nisip, caci ti-e prea rusine de cat te-ai pufosit.