Va propun ca pentru o zi, o singura zi, o amarata zi, hai ca nu e mult, sa nu va mai ganditi la mancare ca la o sursa nesfarsita de calorii, ca la Bau-Bau-ul taliei si al coapselor, ca la cel mai inversunat dusman din cati aveti pe Terra. Nu. Ganditi-va ca la un aliat pe care ar trebui sa va propuneti sa-l cunoasteti mai bine.
Astfel, incercati sa va imprieteniti – macar dati-le o sansa, nu spune nimeni sa le jurati credinta vesnica in farfurie – cu alimente pe care le credeti de neplacut atunci cand sunteti in vria zaharului si mancarurilor grase ori prajite. Incercati sa priviti cu alti ochi legumele – eu am avut acest soc, in perioada vietii mele in care m-am lasat cateva zile pe mana lor si le-am zis „hai, surprindeti-ma!”. O, si cum au facut-o! Apoi, cand veti avea ocazia – cand se va mai dezmorti vremea – testati toate verziturile pamantului si gustati toate fructele care va ies in cale, incercati combinatii usoare care va fac, intr-o prima faza, sa strambati din nas. Faceti toate astea si, va promit, nu veti regreta.
Avem noi credinta asta (si eu am avut-o mult timp) ca daca nu e cu zahar sau cu un cartof prajit langa sau talavit prin stiu eu ce pesmet si uleiuri, nu e bun domne’! O, ba ce bun e, numai sa vrem sa simtim asta. In acea saptamana in care le-am dat tuturor legumelor adunarea in castroanele mele parca le descopeream pentru prima oara. Asa mi s-a intamplat si acum, in saptamana cumpatata care a trecut post-sarbatori – amicul meu Ardei si prietenele mele Ciupercile mi-au oferit niste mese cu gust mai bun decat muuuulte dintre felurile inghitite pe nesimtite de Craciun & Revelion. Bine, mesele din ultimele zile au fost si savurate – am incercat sa simt toate aromele si sa le mestec cat mai incet (un studiu recent spune ca cine consuma in tihna masa mananca, in medie, cu 300 de calorii mai putin zilnic fata de cei care mesteca in graba).
Tineti minte rugamintea mea, nu trebuie sa o puneti in practica de maine sau de astazi de la ora 15, dar s-o pastrati acolo undeva si sa o activati cand se iveste sansa. Mai stiti cum mi-ati spus ca v-am facut pofta cu galusca de prune pe care am mancat-o saptamana trecuta si ati mers acasa unde ati gatit si voi desertul acesta? M-as simti grozav sa stiu ca v-am facut pofta si de alimente doldora de sanatate cu care sunteti in relatii reci de cateva luni/ani.
Am mai scris in sprijinul alimentatiei sanatoase si al gustului uitat de legume si fructe in acest articol , iar una dintre zilele mele preferate-curate a aratat ca in acest articol.
Si eu am avut surprize din astea. Am decoperit, cu uimire, cat de bune sunt ciupercile cu usturoi, salata cu tot felul de legume sau boabele de naut 🙂
@Ella: nu-i asa ca-i minunat? eu mor de drag 🙂
Am facut galuscutele de pofta si intr-o varianta mai „light” (ca in fond sunt si eu o pofticioasa), dar asta nu inseamna ca nu esti un indemn pozitiv pt un stil de viata sanatos. Mie una mi-ai facut pofta si cu salile de sport din Franta de ex sau cu salata tabouleh pe care am si facut-o de cateva ori. Asa ca mai ispiteste-ne 🙂
@CristinaB: nununu, nu ma intelege gresit, nu te-am mustrat, dar vreau sa echilibram un pic balanta alimentara. ne mai facem si pofte, mai descoperim si lucruri exceptionale, dar usoare. o sa va ispitesc cu cate in luna si-n stele, ai sa vezi 🙂 ma bucur ca pot face asta.
Eu am revenit la minunatii ardei..iuti! Mor dupa ei si o lunga perioada nu am avutvoie. Legumele sunt minunate, eu nu prea ma omor cu carnuri, branzeturi, etc. Salate cu ciocolata sa fie!
@Ina: mai, ia sa le dau si eu o sansa ardeilor iuti! esti a doua persoana care mi-i lauda in ultimele 3 zile.