Nununu, nu m-am apucat sa va cant colinde acum in miez de ianuarie, ci vreau sa impartasesc cu voi o greseala din care, cu siguranta, aveti de invatat. Trebuie sa va marturisesc ca ieri dimineata, fara ca voi sa aveti habar, am luat micul dejun…impreuna. Da da da, eu si voi toti si Facebookul si blogul si tastatura pe care am reusit – chiar nu stiu cum – sa nu scap strop de miere.
Cu o mana mai scriam ceva la textuletul despre cantar, cu un ochi eram pe conturile de pe retelele de socializare, iar gura manca si ea automat saraca. N-am savurat masa aceea, n-am inteles mai nimic din ea, caci eu eram in iuresul onlineului (in plus, mai incepuse si o melodie simpatica la televizor, asa ca ma mir cu nu am tasnit cu untul in mana sa dansez). Cand am terminat portia – portie mare, nu gluma – parca nu as fi mancat nimic.
Astazi am schimbat placa. M-am trezit frumos, mi-am luat o jumatate de ora numai pentru mine, cafea si farfurioara cu micul dejun. L-am savurat in tihna cu soarele pe fata, am simtit fiecare mestecatura, nu am trecut ca gasca prin apa sau, deja putem spune ca Pofticioasa prin miere (ieri). Portiile din aceste doua dimineti erau menite sa fie identice, dar, ce sa vezi, astazi, cand mancam, nu alergam pe mii de campii cu mainile si cu mintea, m-am saturat mai repede, n-am terminat tot si nici nu mi-a mai dat foamea ghiont dupa jumatate de ora.
Ce vreau sa va spun e ca atunci cand mancati, apai dragilor numai asta sa faceti. Nu se prabuseste Romania daca ne luam pauze mititele de masa, nu o sa vedem dupa ce golim farfuriile niste gauri mari in cer, zau. Studiile de toate felurile si culorile spun ca cei care mananca „neautomat”, constienti de fiecare inghititura, consuma mai putine calorii si, in plus, se si bucura de momentele acelea de pace. Ia, incercati si vedeti daca nu-mi dati dreptate. Sau poate ati simtit-o deja pe pielea voastra. Povestiti-ne.
Ooooo, as putea scrie o carte despre mancatul la televizor. Eu si sotul suntem nebuni dupa filme, seriale. Legam laptopul la plasma (bineinteles ca pasiunea noastra ne-a indreptat spre un tv maaaare), punem sistemul in functiune, masa plina-ochi de toate cele si …DA-I! Asa am pus pe noi 90% din cat ne-am ingrasat…SIGUR! Si da, uiti ca esti satul, uiti chiar si ca esti ghiftuit la un moment dat. Daca e ceva pe masa, sigur mananci TOT! Ba chiar daca esti obisnuit numai sa rontzai ceva, orice, nu conteaza, mai pui filmul si pe pauza daca ramai fara provizii si cauti prin casa SI altceva. Deci sfatul tau este extrem de bun si mie, una, imi suna de-mi sparge timpanele :p
De ce nu va luati niste bidoane dintr-alea maaari de apa, de 5 litri, si cand va loveste „foamea” (care nu e reala, desigur), apelati la ele? 🙂
Upssss! Asta faceam chiar acum si din intamplare am dat peste postul tau de azi in timp ce imi savuram ultima imbucatura de sandvich si lingeam lingurita de iaurt… Off, daca ati vedea voi cum arata tastatura mea, de fapt ce este sub ea 😀 Chiar saptamana trecuta imi intrebam sotul despre cum sa o curat. Bravo, ai aprecierea mea, masa sa ne fie masa! Maine dimineata 30 de minute doar cu mine! 🙂
Si eu subscriu. Daca afla cineva cum se curata tastatura de laptop spuneti-mi si mie. E boala grea asta, cu mancatul in fata calculatorului. Cam asa fac si eu 90% din timp.
@Mica: sa nu uiti promisiunea, sa o respecti maine, sa vezi ce bine te vei simti. cat despre curatatul tastaturii, am si eu aceeasi problema – un fost coleg a incercat la un moment dat cu aspiratorul si si-a aspirat „ENTER”-ul. deci asa NU. 🙂
@Billy: pai ia sa schimbam procentul acela marisor! macar la un 50%, la inceput.
Eu cred ca am pacatuit si mai rau, pana cum doi ani. Cand micul dejun insemna cafea la 9, cafea la 10, cafea la 11, cafea la 12 🙂 Si pana la pranz nu apucam sa mananc nimic.
Acum nu stiu cum e mai rau. Sa nu mananci nimic pana la pranz sau sa infuleci in fata pc-ului 🙂 Oricum, ambele variante sunt de evitat. Cat despre trucul cu apa, eu il tot folosesc si la mine da roade.
Exact asta faceam 😀