Sigur va amintiti de Raluca, draga mea cititoare care a facut un salt spectaculos de la 102 la 54 de kilograme. Daca i-ati ratat cumva povestea de succes o gasiti aici. Dar drumul spre silueta nu i-a fost intotdeauna lin, ci plin de hartoape, care sigur va suna cunoscut pentru ca probabil l-ati batut si voi. Am rugat-o sa ne spuna cum a fost pentru ea acea perioada, cu regimuri dezechilibrate, in care de slabit ii slabeau numai puterile. Sa luam aminte.
„La viaţa mea lungă de femeie nemulţumită de aspectul meu, am ţinut multe cure de slăbire, unele care dădeau rezultate rapide, dar de scurtă durată. Sau am mai încercat tot felul de diete minune cu pastile ultra noi descoperite ”mâine” 🙂 luate din reviste care promiteau până la 30 de kilograme în 20 de zile, fără efort, fără regim, fără sport, dar care după 20 de zile nu îmi aduceau decât câteva sute de lei în minus în portofel şi cam 200 grame pierdute pe cântar.
Atunci când eram eu studentă circula o cură magică de slăbire: regimul disociat: 3 zile fructe, 3 zile legume, 3 zile orez fiert, 3 zile lactate. Garantat slăbeai 9 kilograme, pe care nu le mai puneai la loc niciodată. Dar, chiar că niciodată, că după ce m-am chinuit 12 zile cu mâncat exact ca la dietă, nu am pun înapoi niciodată cele 7-8 kilograme date jos. Nu le-am pus înapoi pe cele 7-8 deoarece am pus vreo 11-12. Credeţi că 12 zile trec repede şi că mi-a fost uşor?! Mi-a fost foarte greu. Mereu eram înfometată, mereu irascibila şi nefericită din cauza poftelor. Interzis înseamnă dorit, aşa ca dacă eram la ziua de legume aş fi mâncat un măr, dacă eram la ziua de lactate aş fi mâncat o roşie şi tot aşa.
Ameţelile, durerile de stomac, senzaţia permanentă de foame, stările de leşin când trebuia neapărat să mă aşez pe ceva ca să nu pic, au fost pentru mine un chin permanent, care nici măcar nu se justificau pentru că mă îngrăşam mult prea repede după aceea.
Regimul cu renumita supa de varză nu îmi este străin. Am încercat să fac cea mai bună supă, dar mai mult de 2 zile mi-a fost imposibil să o mănânc. Sunt un om cu multă voinţă, care atunci când îşi pune ceva în minte reuşeşte, dar atunci când ajungi să fi la un pas de a face hepatită doar de la mirosul supei…nu are rost să continui. Nici acum după atâţia ani (peste 10) nu pot să gătesc supă de varză cu afumătură şi smântână cum mă roagă soţul meu să-i fac, deoarece eu am înca în gât supa mea de varză de cură.
Când ai 19-20 de ani nu te gândeşti cât rău îţi poţi face cu tot felul de restricţii alimentare, cu regimuri luate din reviste, de pe internet sau de la vreo cunoştinţă care are ea cura de la o vecina care o are de la o colegă de serviciu care a fost la nutriţionist. Poate se întâmplă slăbeşti la 20 de ani. Dar dacă nu schimbi modul de a trăi, de a mânca şi de a gândi ajungi la 30 de ani să cântăreşti 100 kilograme şi nu ştii cum să faci să mai slăbeşti pentru că organismul e saturat de cure de slăbire, restricţii sau înfometare.
Vorbesc din dura experienţă a unei femei care în urmă cu 9 luni cântărea 102 kilograme, aveam obezitate de gradul trei. Ajunsesem să nu mai vreau să mă uit în oglindă la mine sau evitam să fac poze cu copiii mei. Eram la un pas de depresie, şi totul a pornit de la cure de slăbire ţinute ”după ureche”, fără o analiză a greutăţii, fără analize medicale de specialitate. Tot ce auzeam, hop şi eu, încercam. Kilogramele s-au adunat, grăsimea m-a umflat, sănătatea mea era pusă în mare pericol, viaţa îmi era ameninţată de obezitatea morbidă care bătea la uşa.
În prezent am 54 kilograme. Nu m-am înfometat, am avut în meniu tot ce mi-a plăcut, dar cantitatea face diferenţa între obez şi normal ponderal. Am un stil de viaţă sănătos, echilibrat, şi diversificat. Am fost învăţată de un medic nutriţionist cum să încep să mănânc pentru a-mi fi bine fizic şi psihic.
Stil de viaţă sănătos = 48 kilograme date jos = sănătate = fericire”
Cura cu supa de varza a fost prima si ultima cura incercata de mine. Gustul nu-mi displace nici acum, dar dupa 5 zile de mancat supa de varza m-am simtit foarte rau, eram slabita, palida si cu la fel de multe kg, asa ca am renuntat.
Si eu am cititi despre Raluca si am ramas uimita de vointa si mai ales de rezultatul avut. 🙂 Nu pot decat sa o felicit!
Mama mea a slabit cu regimul disociat in urma cu vreo 4 ani. L-a tinut cam o luna jumatate, a slabit frumos, treptat vreo 7 kg. Nu mi s-a parut ca se chinuie, nu s-a simtit rau. Ma rog, pe ea o stiu ca rezista la diete, nu ca mine, care renunt dupa 3 zile. Dar ma bucur. Avand in vedere ca am avut nevoie, de vreo 4-5 ori pana acum, sa dau jos pana la 7-8 kg, bine ca stiu ca nu rezist la diete, ca cine stie de ce magarii ma apucam. Numai de vreo 2 ani incoace am inceput sa citesc pe tema aceasta si sa realizez care e singura modalitate sa fii slaba si sanatoasa. Pana atunci, credeam si eu ca orice dieta careia ii zboara vestea e buna de tinut si ma minunam si laudam pe oricine il vedeam mai subtiat indiferent de tortura descrisa. In prezent, nu mai aplec urechea la nici un fel de noua-minune si sfatuiesc pe oricine sa urmeze doar niste reguli de bun-simt in ceea ce priveste alimentatia si miscarea pentru a pierde din greutate.