Umbla prin targul dietelor vorba asta ca e usor sa slabesti, e greu sa te mentii. Imi doresc sa-i aplic o corectura – e usor sa slabesti pana la un punct. Caci dupa ce te-ai lepadat de un anumit numar de kilograme si ti-ai schimbat hainoaiele cu hainute, dar totusi nu esti la greutatea pe ti-o doresti (nu ca ai vazut-o tu pe coperta unei reviste si tii musai sa ai 38 de kile, nu. pentru ca este cifra mai mult decat indicata in cazul tau, cifra care te face sa te uiti in oglinda si sa zambesti pana dincolo de urechi) incepe chinul chinurilor.

Explicatia este fireasca si eu il inteleg pe bietul corp, pe care promit sa nu-l mai batjocoresc – a slabit atata, acum e speriat si isi activeaza toate mecanismele ca sa isi scada metabolismul si sa nu mai piarda. Trebuie sa lupti tare tare tare pentru aceste ultime victorii care iti asigura castigarea razboiului. Acum, eu sunt in toiul acestei lupte si am constatat la mine urmatoarele mari 3 greseli. Vi le spun ca sa le retineti si sa nu le repetati. 

Cantarul iti devine brusc cel mai mare dusman – el, dragutul, care pana deunazi te alinta in fiecare  zi cu un minus simpatic, te poate scoate acum din sarite. Tu slabesti muuuult mai lent, iar el te va innebuni cu fluctuatii de greutate bazate de fapt pe consumul tau de lichide, pe retentia apei, pe cat de bine sau prost ti-a mers digestia. Uita de intalnirea zilnica pe care o aveai cu el, dati-va rendez-vous saptamanal sau, chiar mai bine, bi-saptamanal. Specialistii recomanda masuratorile – de piept, coapse, talie, care sunt mult mai graitoare. Eu nu le suport, insa daca voua va surand, dati-i bice!

Orice rasfat culinar se plateste, si se plateste greu – am vazut si in interviul cu psihoterapeutul pe care l-am publicat aici pe blog ca premierea in dieta e foarte importanta. Adica, daca poftesti rau de tot ceva dulce, apai gusta-l. Organismul tau merita dupa atata infranare. DAR, in aceasta perioada a ultimelor kilograme, premierea asta e mai mult o capcana. Eu bat de o lunga bucata de vreme pasul de loc din cauza rasfaturilor de uichend. Scenariul e cam asa – e sfarsit de saptamana, toata lumea infuleca, te gandesti ca dupa atatea zile de mancat sanatos si sala intensa meriti si tu. Meriti, dar in faza asta, te va costa. Orice mancare ce n-are ce cauta intr-un regim te va intoarce cu o saptamana in urma. Eu asa patesc. Ma rasfat in uichend si toata saptamana trag ca sa ajung duminica urmatoare la greutatea avuta inaintea rasfatului. Da, stiu, cumplit nedrept, insa ar trebui sa uitam de abateri daca suntem pe ultima suta. Nu de metri, de sute de grame.

Mancatul (prea) putin chiar nu ajuta – mi-a luat o vreme sa inteleg asta, dar uite ca a dat Sfantul sa-mi intre in cap. Nu ne facem niciun favor strangand din dinti de foame la 600 de calorii pe zi. Chiar nu ne facem. Eu aveam prostul obicei sa mananc cam 800-900, insa de o saptamana le-am crescut la 1200 si pe langa faptul ca am mai multa energie pentru sala mea iubita, vad ca am mai si izgnonit niste sute de grame, desi aveam o teama cumplita ca voi lua in greutate. Cand mancam ca niste vrabiute, organismul se sperie ca-l vom infometa si este mult mai zgarcit cu arderile. Muuuult mai zgarcit. Important e sa va ascultati corpul. El stie cel mai bine cand si cat sa va ceara de mancare, mai ales dupa ce a trecut prin cateva luni de mancat ca la cartea de nutritie.