Vine un moment in viata unui om care traieste cat poate el de sanatos, asa ca mine, in care isi doreste sa uite un pic de sucul de brocoli si de salatele maaaari de legume. Vine un moment in care tot ce isi doreste este o masa la care sa incalce toate regulile urmate cu bucurie si cumintenie luna de luna. Pe mine m-a lovit momentul acesta aseara, pe la 18, cand am decretat restul zilei liber la diverse mancaruri pe care, de obicei, le ocolesc.

M-am oprit taman la Hard Rock Cafe-ul din Herastrau si, spre socul puternic al stomacului meu si al taliei mele infloritoare, am comandat cola, burger cu cartofi prajiti, inele de ceapa si am furat si doua coaste de porc tavalite in sos barbecue. N-am mai mancat asa de mai bine de un an. Normal, altfel am savurat o masa imparateasca atat de rara. Daca o infuleci zilnic, pe langa problemele de sanatate atat de dezbatute, eu cred ca ajungi nici sa nu te mai bucuri de un gust, de o portie mare, de o prajeala etc. A fost bun? A fost si nu prea. Dupa luni intregi dedicate legumelor, fructelor si pestelui la cuptor, n-am mai fost atat de incantata de aromele trecutului. Au fost ok, dar nu vreau sa mai repet experienta anul asta, poate in 2015.

76b32afe68d76b0362aa0c265dbdd9ba

Daca tot am inceput spovedania, sa o duc pana la capat. Dupa masa cu pricina, m-am rostogolit nitel prin Herastrau, unde alergatorii serii m-au facut sa ma simt prost – m-am consolat spunandu-mi ca, totusi, in 80% din timp eu sunt ca ei. Apoi m-am oprit direct la raionul de inghetatarie al unui hipermarket pe care l-am parasit cu doua galetuse, iar la trecerea prin dreptul casei am mai aruncat pe banda si o ciocolata mica, luata din rafturile acelea ispititoare de la plecare.

Ce mai tura, vura, am facut-o lata! Urmari? Cantarul imi arata, desigur, mai mult cu cateva sute de grame si am dormit cam agitat dupa atatea porcarii – zahar, prajeli… Ma tot gandeam, ce misto au fost cele 3-4 ore in care toate grijile legate de silueta, de sanatate, de calorii, de mai stiu eu ce au disparut. Nu incercati asa ceva acasa! 🙂 Bine, doar daca faceti asta ca mine – de 3-5 ori pe an.

P.S: Tocmai i-am dat un mesaj antrenorului meu personal in care i-am povestit beleaua si am cerut ca astazi, cand ne vedem, sa dezlantuiasca iadul. Mi-a parut bine ca v-am cunoscut!