A fost odata ca niciodata intr-un magazin de la parterul unui mall o rochie frumoasa de-ti lua ochii. Intai ti-i lua imprimeul, apoi pretul, dar detaliul aceasta e dintr-o alta poveste, una mai de groaza asa. Si rochia asta isi astepta, cum ar veni, printesa. ย Si o astepta, si o astepta…

Pana intr-o seara cand in mall se rataci Pofticioasa in cautare de nici-ea-nu-mai-stie-ce. Trasa cumva de fir invizibil spre rochia cu pricina, se topi toata cand dadu cu ochii de ea. Se uita in portofel – aproape gol. Se mai uita odata la rochie – insfaca doua marimi si disparu cu ele la cabinele de proba. Nu avea intentii furacioase tip Winona Rider, voia doar sa se rasfete doua minute si jumatate.

Cinderella-Dress-Mice-Coloring

In cabina, una dintre rochii ii marturisi – fara vorbe, doar prin faptul ca n-a incaput-o – ca nu este ea printesa la care se astepta. Trista, Pofticioasa se uita la marime – era fix marimea care ii venea perfect in vara cand era slabuta-extra-draguta. Rochia-colega, mai mare ca numar, aproape o cuprindea, dar ii ranea rau de tot parerea de sine. Adica ce, sa se resemneze in fata unei marimi?! Se mai uita o data in portofel – rochia facea cat toti banii din el, bani care nu erau nicicum haraziti garderobei. Mai incerca sa se strecoare in rochia mai mititica. Fara izbanda.

images

Cu o privire dezamagita dadu cu ochii de angajata de la cabina, curioasa sa afle daca si ce ramane. „O pastrez pe aceasta”, zice Pofticioasa strangand in manutele grasune rochia cea mica. Lasa toti banii la casa, pleca din magazin direct spre iesire – ce sa ma faca leftera prin mall – si pe cand alerga spre autobuz incepu sa zambeasca. Cel tarziu in august o imbrac, isi promise, gafaind teribil dupa goana din statie (semn clar al „durdulismului”).

Lipseste partea cu au trait fericite pana la adanci batraneti. Deci VA URMA.

Acum, spuneti-mi, ati facut vreodata ceva asemanator – ati cumparat o haina prea mica pentru forma fizica in care va aflati, cu gandul ca veti slabi pentru ea? Si daca da, v-ati tinut de cuvant?