Este ziua dinaintea cursei de la semimaratonul international la care m-am inscris cu atata entuziasm si ma simt norocoasa daca pot calca macar cu piciorul stang. Delasarea mea in privinta fizioterapiei (v-am tot spus ca am necazuri cu coloana) si in privinta slabitului, pentru ca orice kilogram apasa cu o forta incredibila asupra unei vertebre slabite si a unui nerv ca vai de el, mi-au facut saptamana un calvar.
Am inceput-o luni cu o dovada de inconstienta 100% cand, neantrenata, am dat iama in sala de biciclete pentru 2 ore (?!!) de spinning cu cei mai duri instructori. De atunci a inceput chinul chinurilor. Coloana mi-a zvacnit neincetat, iar piciorul stang aproape a paralizat. Am inceput sa primesc reprosuri, am inceput sa ma intreb si eu neincetat ce a fost in capul meu.
Nu am sa pot alerga maine la cursa, e mai clar ca buna ziua. Dar pot sa va spun sa invatati din prostia mea si sa nu mai amanati lucruri extrem de importante pentru voi. Sa nu mai trageti de „maine” ala, indiferent ca vorbim de slabit, de insanatosit, de lamurit. Aveam trimitere la recuperare medicala din februarie! Aveam in buzunar indemnul medicului sa ma pun serios pe slabit tot de atunci. Am slabit 2 kilograme in ultimele 2 saptamani, dar cu ce sa ma incalzeasca acum? Acum ma simt norocoasa daca durerile ma cruta cateva minute si daca pot umbla dintr-o camera in alta punand piciorul jos cam 85 %. Nu faceti ca mine! Intocmiti-va chiar acum o lista de prioritati si tineti cu dintii de ea. Strans de tot!
mai pofticioasa, eu cred ca tu ai kilograme in plus asa cum am eu 46 kg la 1.58 m:-), adica doar ai impresia:-)! draga mea, cred ca toti suntem un pic delasatori cand vine vorba de sanatate, iar cel mai recent exemplu il am si eu: fugeam de dentist ca de ochii din cap, pana am vazut ca nu se poate doar cu paracetamol, aspirina etc. acum merg la dragul meu dentist, ca si cum as iesi la o cafea cu o prietena (4 extractii saptamanile trecute, plombite, cariute, aparat dentar, ce mai…:-)) trebuie doar sa ne infrangem zona de confort!
Lasa, nu te necaji pentru cursa. E mult mai important sa mergi la medic si sa te pui la punct cu sanatatea. Cat despre semi-maraton, eu te astept la Timisoara in 22 septembrie sa alergam impreuna, intre timp iti trece si problema cu coloana, si cu piciorul, si ai timp sa te antrenezi incet-incet. Hugs!
Imi pare rau sa aud asta. Pune sanatatea mereu pe primul loc ca e rau cand n-o mai ai.
Draga Pofti, sanatate multa si ai mare grija de tine.