Am carnet cam de pe vremea de cand am tinut prima dieta serioasa – adica de pe la 18 ani. Dar, intocmai ca silueta pe care am capatat-o atunci, am stricat-o si am uitat-o repede, asa si permisul meu a zacut in portofelul cel gras ca mine pana de curand.
Am avut o tentativa sa-l folosesc acum 2-3 ani, cand visam sa-mi iau o Dacie la mana a doua si ce-o fi, o fi. Am facut cateva ore cu instructorul, nu mi-am simtit chemarea – fara dulciuri pot trai, dar cu volanul in mana, nu prea, imi ziceam. Ei, toate pana de curand cand sunt pusa in fata faptului implinit – primesc cadou pe 4 roti si nu cred ca vreo cofetarie l-ar lua pentru abonamente all-inclusive pe viata. Desi, cine sa mai stie in vremurile astea…
Sa ajung rapid la ce ma arde si sa va spun ca ieri fu prima ziulica in care am iesit singura cuc cu masina prin Bucurestiul cel tembel cand vine vorba de trafic (si de multe altele). Si raportez cel putin un kilogram topit de emotiile primelor drumuri de capul meu. Curgeau apele pe mine de parca alergam la maraton, iar frica era fara doar si poate XXL. Am simtit eu cum ma subtiez si la orele cu instructorul, cand ma ridicam fleasca de suparare, la propriu, din masina lui, dar acum am simtit ca panica mi-a lucrat fiecare muschi π
Daca vreau sa slabesc si mai tare volanind, apoi ma incumet sa parchez. Nu vreti sa stiti ca parca am trei maini stangi si un antitalent omologat de Cartea Recordurilor. Partea buna este si ca dupa condus, cam o ora si ceva, nu mi-a ars de mancat, pana am inteles fiecare greseala in parte, mi-a mai scazut ritmul cardiac si alte chestiuni.
Asa, ca, dragilor, daca nu conduceti si va bate gandul sa o faceti, slabitul se va ferici, caci va avea si el, clar, prioritate. Acum va doresc o saptamana cu bune si foarte bune si ma retrag spre salonul meu privat de slabit pe 4 roti – e prima zi lucratoare in care ma incumet sa ies cu el la plimbare, la ore de maxima audienta soferistica. Sper sa ne recitim cu bine! π
Ha! Suficient sa iti zic ca te inteleg perfect. Eu la 18 ani am zis ca nu imi trebuie carnet. La 26 a trebuit sa il iau si primele dati singura in masina am crezut ca am sa lesin. Imi tremura piciorul necontrolat pe acceleratie, numai banda 1 evident si cu viteza unui melc batran. So, my darling, perfect te inteleg si maxim te felicit pentru realizare. π
Pofti,ma regasesc asa biiine in povestioara ta π In 2015 o sa-l reinnoiesc ,au trecut 10 ani si n-am urcat la volan de 9,cred π Tot zic si eu ca maine,ba poimaine,ba…Acum pana te inveti,slabesti,dar dupa ce o sa conduci bine o sa se intoarca impotriva ta,adica sti vorba „esti tot cu fundul in masina” si o sa fi tentata sa mergi cu masina peste tot…Spor la condus,curaj si fara incidente,ok? π
Toti am avut etapa de inceput. Daca totusi trece vremea si vezi ca dupa niste mii de km esti la fel ca in prima zi, ai mila :)))) Eu recunosc, m-am inrait in trafic, si recunosc de la muuulte sute de metri o femeie la volan, nu stiu ce e in neregula cu noi, ne lipseste un ceva. Eu sunt ok acum, ma descurc, am condus mult, insa tot nu sunt un fenomen automobilistic!
Recunosc ca ma repet, sunt batrana si bolnava si scriu prost. Deci evitati repetitia mea….. Of.
Hei, de ce nu ne mai scrii nimic?Azi mi-am dat seama ca nu te-am mai citit demult pt ca nu am mai primit notificari pe FB de la tine.Sper ca esti ok.