Cu totii le avem. Ni se pune asa tam-nesam pata pe un soi de mancare si ne trezim ca o comandam sau o preparam iar si iar si iar, ca tare mult ne place. Eu poftesc cel mai adesea fixatiile culinare la masa de dimineata. De pilda, cred ca am mai bine de 6 luni in care rareori am consumat altceva in afara de paine integrala, unt mai slabut si miere din stupi siguri.

Acum mi-a casunat pe sandvisul facut din croissant, desi m-am ferit de el 33 de ani cat de tare am putut. Eu am parerea mea despre cum se fac aceste cornuri frantuzesti – stiu secrete manjite cu margarina, stiu ingrediente din cale afara de dubioase. Dar nu stiu ce m-a lovit intr-o zi sa iau de la Paul un astfel de sandvis. A fost dragoste la prima devorare. Cumva, mi-a amintit de batoanele acelea cu mac din copilaria mea comunista pe care imi placea sa le mananc cu ceva sarat – salam, branza…

12079537_975047839223476_5212853195819986890_n

Ei, odata instalata obsesia, m-am organizat. Cum aseara nu se mai gaseau la Paul sandvisurile-minune, m-am dus in Carrefour, am gasit niste sunca bio (mai, dar scumpa mai e!) si niste cascaval si am re-editat acasa succesul culinar. Un corn pe post de cina, unul pe post de mic dejun… Sper sa depasesc etapa asta pana la pranz! Sa mai mancam, totusi, si altceva.

Voi, pentru ce preparat culinar ati facut o mare pasiune in ultima vreme?