Fiti, va rog, niste dulci si ajutati-ma putin cu aceasta nelamurire existentiala: cu ce sa indulcim daca simtim ca murim (dupa gustul dulce, desigur)? Caci, cunoasteti dezbaterile – zaharul este otrava curata si ingrasa ca un nenorocit, mierea nu e nici ea mai breaza, indulcitorilor sintetici li s-au pus in carca o sumedenie de probleme de sanatate (stomacul meu nici nu vrea sa auda de ei, mi-am pus doua randuri de tricouri sa nu vada ca abordez subiectul lui cel mai nefavorit), stevia nu ar fi nici ea fara de pata (e rea la gust cand o gatim), siropul de agave ar avea un nu stiu ce dezavantaj. Ok, si eu ce ce indulcesc cand ma apuca dorul?

Zaharul – cel numit de nutritionisti „otrava alba” este o substanta care se obtine in principal din sfecla de zahar sau trestie de zahar. Sfecla de zahar contine peste 50 de nutrienti in timp ce zaharul numai unul: zaharoza. Prin rafinare el isi pierde enzimele si celelalte substante nutritive atat de necesare vietii. Deci mancam calorii muuulte si goale. Este incriminat pentru ca ne da diabet, carii, probleme cu asimilarea calciului, ne scade imunitatea, „hraneste” celulele canceroase si cate si mai cate.

Mierea – cea pe care o folosesc eu, este laudata pe de-o parte si invinuita pe cealalta. Cica ar contine si ea zaharuri care nu ne fac niciun favor, iar toate beneficiile acelea despre care ati citit ca si mine nu ar fi dovedite de niciun studiu stiintific. Daca avem o boala si ni s-a recomandat sa stam departe de zahar ar trebui sa ii spunem bye-bye si mierii. S-apoi la noi in Romania, stiti cum e, se umbla cu mierea vopsita. Adica, apa cu zahar topit si amestecate cu nu stiu ce-uri, au demonstrat-o multe controale ale OPC. Inclusiv in SUA e problema asta. Totusi, mie mi se pare cea mai buna alegere pentru cerealele de dimineata sau smoothieurile care au nevoie de oleaca de dulceata. (Tata, tata, mi-e dor de mierea de apicultor pe care mi-o trimiteai tu de la Craiova la Bucuresti!)

Indulcitorii si tot neamul lor – aspartamul, acesulfamul-K, zaharina, ciclamaţii (de calciu, de sodiu, acidul ciclamic) şi sucraloza, sau cu calorii, cum sunt xilitolul, manitolul şi sorbitolul. Sunt invinovatiti de aparitia unor boli, inclusiv cancer, si iata ce spune despre ei, profesorul Gheorghe Mencinicopschi – „Îndulcitorii fără calorii nu ar trebui consumaţi de persoanele fără probleme de sănătate în ideea că nu îngraşă. Senzaţia de dulce dată de aceştia ajunge la creier, iar acesta aşteaptă să primească şi calorii. Dar pentru că ele nu există în alimentul consumat, organismul le va reţine din alte alimente, în cantitate chiar mai mare decât dacă am fi folosit îndulcitori cu calorii. Prin urmare, produsele cu asemenea îndulcitori sunt chiar mai periculoase decât cele cu zahăr”. Deci incotro?

Sirop de agave – multe nectare de agave contin 70-90% fructoza, mai mult si decat siropul de porumb cu continut ridicat de fructoza. Fructoza se duce direct la ficat, unde este transformata intr-o forma de grasime din sange cunoscuta sub denumirea de trigliceride. Si uite asa ne creste riscul de boli de inima.

Asadar tragem linie si o concluzie cam amara, desi avem atatea dulceturi pe aici: noi nu prea avem cu ce sa ne indulcim fara sa riscam? Voi ce va puneti in cafele, limonade si altele?

DOLOFĂNISME