Sa stiti ca nu exista. Cum ce? Bagheta aia magica pe care speram sa o gasim sa facem de doua ori – a, nu, e mult de doua ori, o singura data – biiiiing – si sa ne faca slabi, slabi, slabi, ca-n cele mai zvelte vise. Eu inca am senzatia ca o am in buzunar in vremuri de dieta si as vrea sa ating cu ea cantarul intr-o dimineata si paaaaac, surpriza surprizelor. Nu se poate. Nu s-a inventat. Nu e omenesc.
Acum toata lumea citeste aceste cuvinte cu voce tare si le repetam impreuna de cel putin trei ori: SLABITUL NU ESTE CA BATUTUL DIN PALME. Inca o data. Si iar. Am facut exercititiul asta inclusiv pentru mine, caci m-am surprins zilele trecute botoasa ca nu am pierdut mai mult de 1 kilogram si jumatate intr-o saptamana. E usor sa te absoarba vartejul asta al kilogramelor care zboara. Stim cu totii ca la inceput de regim ele se duc mult mai repede, si apoi ajungem sa simtim ca albim pana mai scapam de unul. Dar nu putem schimba asta. Asa stau lucrurile, asa trebuie sa fie, asa e firesc pentru organism. Nu e o papusa pe care sa o umflam si sa o dezumflam dupa cum bate vantul si ne e cheful. Ia ganditi-va, in cat timp v-ati ingrasat? Luni? Ani? Si atunci de ce nu ii dati corpului o perioada cel putin egala sa alunge surplusul. Da, stiu, e vara, abia asteptam sa topaim pe plaja in costume perfecte, cu fese ideale si talie de revista. Nu se poate. Si daca incercam sa fortam asta, inseamna ca nu avem strop de respect pentru organismul asta care ne tine in viata zi de zi.
Am tot citit – ca sa imi intre bine in capatana asta care ar vrea sa vada minus 3 kilograme saptamanal – ca este ideal sa pierdem intre 0,5 si maaaaaximum 1 kilogram pe saptamana. Asa ca pe toate regimurile alea care va promit minus 167 kilograme in 50 de secunde stiti unde sa le trimiteti! Si stiti ce treaba anevoioasa e si pierdutul celor 500 de grame? Pai, ganditi-va: 3.500 de calorii inseamna 0,5 kg. Adica, trebuie sa consumam zi de zi, intre 500 si 1000 de calorii mai mult decat mancam, ca sa putem scapa de aceste sute de grame. Nu e treaba simpla, masinaria numita corp are mult de munca. De ce sa ii cerem epuizare? De ce sa il punem in pericol? De ce sa il vrem ca vai de el?
Si in plus, uitam ceva esential: daca nu avem de pierdut doar 3-5 kilograme, ci mai multe, asa ca mine, trebuie sa pricepem o data pentru totdeauna ca nu e un joc – ne facem balon, apoi scobitoare la loc, hahaha, ce amuzant. E un angajament pe viata. Dadada, ati citit bine. Daca vrem ca numarul mic de kilograme sa ne insoteasca ani si ani, trebuie sa ii dovedim ca il meritam, ca il vrem si sa stim cum sa-l obtinem.
P.S.: Ca sa nu mai astept minuni de la Sfantul Cantar, am decis sa ma cocot pe el o singura data pe saptamana. Acum parca il aud cum ma striga din baie, pesemne imi duce dorul.
am vrea noi...
Vorba mamei cand pic in tristeturi, inima sus tinerime romana! Da e greu. Eu stiu ca mi-as fi dorit sa scad inca … 3 kg… cam asa. Insa nu si nu. Doar cand am fost bolnava. Si cand m-am repus pe picioare imediat la loc. Si cu tot sportul si efortul de a manca relativ decent, nu sunt perfecta. Talia de viespe si fesele de revista se fac f greu. Si mie lumea imi zice aaa, dar tu esti din aia care nu se ingrasa. Ba nu, se ingrasa, am avut 10kg in plus. Dar fac eforturi. Si nu e mereu usor. Vor aparea probabil sabotorii, dar de ce sa slabesti? Esti bine asa! Decat slab si bolnav… Las’ sa aibe barbatul pe ce sa puna mana! De-astea… Acum cu bebe imi e mai greu, dar la asta ma gandesc, la cat de greu mi-ar fi sa imi revin dupa. Am prietene care au luat in sarcina 30kg… wow! E enorm… Si cred ca a cobora de la greutate mare e f f f f greu. Nu stiu cat ti-ai propus tu, insa e clar ca simti ca mai ai pana acolo… of. Mi-as dori sa am ce sa iti spun. Inteleg totusi ca dupa aceasta slabire mai lenta urmeaza iar una mai rapida… Succes.
Asta e capcana: sa crezi ca o sa fie simplu si pac, 10 kile jos si gata. nu e asa. e greu, si iti trebuie lectiile bine facute ca sa nu cedezi la primul hop (vor fi zeci). Nu iti iei pauza de la imbuibat cand te decizi sa treci pe hrana sanatoasa. Si apoi tzop la festin inapoi. Nu. Nu. Nu.
Eu visam sa dau mai mult jos pana acum. Nu am dat. Si m-am gandit „mai Pofticioaso, dar in cati ani ai facut tu rotunjimile astea?”. Ei, atunci nu te mai plange. Da-ti cel putin un an sa te pui cat de cat in forma. Si acum ma imprietenesc cu ideea. Ne intelegem bine. Am intrat in luna a 3-a de convietuire 🙂
Foarte bun articolul…ar trebui sa le intre bine in cap fetelor care se infometeaza pentru -5 kg pe saptamana (sunt putin revoltata pentru ca am o prietena care face asa si mi-e sincer frica pentru ea). Good luck cu dieta si scazutul din kg! eu trebuie sa o iau de la capat acu ca a trecut weekendul prelungit de 1 mai plin cu gratare si mancare multa. Te-am pupat! :*
mersi, Ioana. pai sa le intre, pentru ca este atat de periculoasa joaca asta cu organismul slabit. spor si tie! te pup.
Coincidenta functioneaza, stiam ca dupa o vreme de dieta incei sa dai jos mai greu dar acum am aflat si de ce. Era destul de simplu dar noi tindem sa suprasimplificam orice poveste metabolica.
Pe scurt, pentru a slabi adipocitele (celule de grasime) trebuie sa elibereze trigliceride(acizi grasi) in sange. Astea se consuma sau se redepun. Daca o cantitate prea mare de trigliceride se afla in sange la un moment dat apar probleme grave, inflamatie si alte chesti, cum e in cazul diabeticilor.
Bun, organismul baiat destept s-a protejat, astfel ca adipocitele pot elimina o catitate maxima de acizi grasi, cu alte cuvinte grasimea poate fi folosita doar cu o anume rata.
Daca ai multe adipocite si esti gras, rata e mai mare, daca ai procentul de grasime mai mic normal rata scade de unde si scaderea vitezei de slabire.
@Ina, tu ce procent de grasime estimezi ca ai?
Crossthelimit… nu am nicio idee… e ceva ceva, ca nu degeaba am mancat toate torturile de ciocolata din Bucuresti 🙂 La 1,76 aveam inainte de sarcina 60,5kg… dar probabil ca nu e asa relevant…. Nu stiu cata grasime e. Si acum e cam la fel. Grasimea adica :))
Pofticioasa, eu am descoperit ca e usor sa imi zic sa am rabdare, sa mananc sanatos ca o sa slabesc in ritmul impus de organismul meu. Problema este ca desi imi spun asta destul de des si desi stiu ca am dreptate, tot ma trezesc ca ma duc la cantar aproape zilnic si disper cand vad cat de incet se misca acul … sau deloc uneori, in pofida eforturilor mele. Of … dar ne ridicam si mergem mai departe. Nu-i viata asa simpla ca atunci nu am mai aprecia micile victorii atunci cand le castigam.
mergem mai departe, Billy. alta cale eu nu stiu. scurtaturile duc toate in locuri primejdioase. hai asa, incetisor, incetisor. ajungem noi candva 🙂
daca ar fi sa ma iau doar dupa cifre la 176 si 60,5 kg mi se pare ca esti usoar, deci ai deficit de masa musculara. Dar asta e o presupunere facuta pe orbeste.
Eu ma cantaresc doar o data pe luna, pentru ca asa sansele sa renunt la dieta sunt mai mici. De data aceasta sper ca voi reusi sa scap de multele kilograme in plus deoarece am inteles ca nu e posibil sa scapi de ele peste noapte. Maine se implineste prima luna de cand am inceput dieta, si sunt foarte nerabdatoare sa vad cate kilograme am reusit sa dau jos. In orice caz, mi-am propus sa tin dieta un an, asa ca ma asteapta un drum lung plin de obstacole. Multumesc mult Pofticioaso pentru acest jurnal, si sa stii ca ma ajuti foarte mult!
Am gasit un articol interesant ,care nu stiu daca o sa te ajute in vreun fel dar si in cel mai rau si in cel mai bun caz te va face sa zambesti.Sa fie oare adevarat ce se scrie pe acolo?:D http://www.andreearaicu.ro/sanatate/nutritie/ghid-de-nutritie/dieta-fara-frustrari
Iti tin pumnii pentru maine, Cristina! Si lasa ca mergem impreuna pe drumul asta lung si plin de obstacole. Eu tot un an imi dau ca sa imi aduc corpul la o stare cu care sa fiu impacata. Succes! Si tine-ma la curent.
BlackCat, am citit, dar cu spranceana ridicata si un zambet apoi. Eu am propria mea dieta fara frustrari. Cand sunt cuminte si trag la sala cate doua ore, am voie in dimineata respectiva un croissant sau un macaroon sau un ceva. Iar in week-end, imi dau dezlegare la o masa care imi face cu ochiul dintr-un meniu. Si zau daca mai stiu ce e aia frustrare. Dar multumesc pentru link 🙂
Incet …dar sigur,e cel mai potrivit lucru,fetelor!Mai bine 1 kg pe saptamana si sa scapam de ele definitiv,decat s-o luam mereu de la capat!