I’m back, cum ar zice americanul. Acum cateva ziulici am avut neplacerea sa zaresc din nou placuta care anunta intrarea in Romania si sa salut in zadar niste vamesi burtosi, cheliosi si nepoliticosi. Pentru cateva saptamani gata cu lumea de dincolo de frontiere, trebuie sa ne descurcam cu romanasii nostri. Despre despartirea de Franta si de sala minunata care mi-a schimbat viata – fara niciun fel de exagerare – promit sa va scriu saptamana ce vine. Momentan vreau sa punctez niste lucruri care m-au deranjat de la intoarcere. Asadar, cu liniuta/bulinuta de la cap.

  • sa gasesti ceva usor si sanatos de mancare atunci cand traversezi tarisoara asta pare mai greu decat sa castigi la loto premiul cel mai mare. Restaurantele te intampina cu mititei si ciorbe de burta ori perisorite cu cate doua degete de ulei, faimoasa MBS – mamaliguta cu branza si smantana si cu salata – fireste ca avem salate, domnisoara – de varza si de muraturi. Ei, ia si mananca Andra asa cum faceai in Franta, Italia, Slovacia (da, slovacii au un minunat restaurant slow-food la mai toate benzinariile, se numeste Marche si vi-l recomand din toata inima si din toata burta, au supe delicioase si un bar de salate care impresioneaza).
    Pe teritoriul romanesc mi-am incredintat umplerea stomacului unui lant de benzinarii care se lauda cu niste salate ru-si-noa-se! Am luat insa 7 guri si mi-am astamparat foamea.
  • sa faci cumparaturi pentru faimosul & excelentul stil de viata sanatos este o provocare pe meleagurile noastre. Abia gasesti o punga de salata neofilita, o paine demna de incredere si niste ingrediente savuroase. Nu va grabiti sa ma numiti fitoasa, mai bine vedeti daca imi dati sau nu dreptate data viitoare cand mergeti la cumparaturi. Numarati alimentele bune pentru voi si apoi pe cele rele pentru organism si spuneti-mi care e scorul. Si cand nu aveam habar ce e in magazinele frantuzesti ma plangeam de calitatea produselor in Romania. Rusine!
  • sa vizitezi rude egal unul dintre cele mai mari pericole pentru silueta. Iar eu am parte de gazde-bucatarese care cred cu tarie ca unde ulei mult nu e, nimic nu e, daca nu „gusti” jumatate de tava de prajitura inseamna ca nu tii la ele, iar daca refuzi felul 14 din meniu esti schimbat in rau, anemic si ceva trebuie facut rapidissim.
Ce se intampla in aceste conditii cu talia mea obtinuta cu truda? Deocamdata rezista, vorba reclamei cu coafura. Cateva sute de grame s-au culcusit totusi pe ea, stomacul imi trasmite semnale ca uleiurile, faina si zaharurile il chinuie teribil. Dar sa nu credeti ca ma predau. Continua lupta cu balaurii bucatariei romanesti!