photo 1

Sunt trei lucruri care te asteapta cand te intorci din vacanta – patul tau nefacut (caci intarziai la aeroport) in care dormi ca in niciun altul, mancarea stricata din frigider, pe care puteai baga mana in foc ca ai aruncat-o inainte de plecare, si cantarul care abia asteapta sa il incaleci si sa rida de tine. Mi s-a intamplat de extrem de putine ori in viata sa ma intorc dintr-un concediu nerotunjita. Acum ca ma gandesc intens, cred ca am atins performanta o singura data. (Si nici macar nu m-am premiat pentru asta, e un motiv alias pretext bun pentru urmatoarea amandina).

Ei, acum fu Praga. Splendida, insorita, contropita de turisti, cu niste cafenele de iti ramane inima in ele, cu restaurantele ei care iti fura ochii si apoi orice sansa de a mai slabi luna asta, cu zeci de muzee, inclusiv al ciocolatei. M-am intors din ea cu +2 kg dupa 7 zile. Acum, dupa o zi de la intoarcere, mai am +1 kg si toate amintirile deliciilor – vii. Dar stati sa va spun pe larg cu m-am luptat cu caloriile vacantei.

photo 2

Pai, din 7 zile, 3 am mancat curat-curat. In alte 4 m-am rasfatat cu diverse. Si dulciuri si fripturi si bauturi. Fuse, dar nu se duse, se depuse! Cum de nu m-am intors mai rotunjoara de atat? Pai pentru ca doua zile am tras de mine si am alergat cate 5 km in sala de fitness a hotelului. Prima zi, dupa o bere la halba si o mancare traditionala abia ma taram si respiram pe banda. Si cand sa renunt vad in fata mea un barbat fara un picior – pe dreapta avea proteza, care sarea coarda de mama focului si apoi trecea rapid la flotari. Cum as putea indrazni eu sa ma retrag de la alergat pentru ca am mancat prea mult? Si am ramas. Intentionam sa alerg macar 15 km in aceasta saptamana, dar lenea ultimei zile, in care mi-am programat ultima alergare, m-a trimis spre plimbari insorite si nu spre sali istovite.

photo 3

Una peste alta mi-a fost atat de dor de stilul meu alimentar cuminte, incat dimineata m-am trezit fericita ca ma intorc la el. Puteam sa alerg mai mult si sa mananc mai putin, dar, scuza aceea, de cate ori e vacanta pe an? Kilogramul care se incapataneaza sa ramana cu mine (cred ca vrea sa ajunga azi la piata si de asta nu a disparut inca) se va topi si el pana la final de saptamana. S-apoi, sper sa mai dispara si altele. Nu chiar definitiv. Caci in iulie – Roma. Mamma miaaaaaa!