Intai si intai imi prezint scuze ca am disparut asa in neantul onlineului. Trec insa prin perioada in care omul modern realizeaza ca isi pierde muuuult prea mult timp pe internet si decide sa isi puna cactusi pe tastatura, numai ca sa stea departe. Facebookul este inchis momentan, si e tare bine (Facebookul personal, cel al Jurnalului Pofticioasei e in floare). Blogul a fost si el ocolit, dar nu va mai fi. Am decis ca vor exista cam 3 postari in fiece saptamana. Asadar, iertati-mi absenta, ca sa putem intra in painea zilei.
Iar painea zilei se numeste spinning sau, cum ii spun frantuzii, bike. Din cauza acestei chestiuni, acum stau pe balcon, cu laptopul in poala si ma vait din toate incheieturile, acuzand ca cineva a venit peste noapte si mi-a turnat ciment pe picioare. Asa le simt.
Castigand mai mult timp pentru mine si realizand ca mai e atat de putin pana cand eu si sala mea preferata de sport ne vom desparti, mi-am propus sa incerc absolut toate cursurile din program. Iar unul care imi tot facea cu ochiul se numeste BIKE. Stiam eu ceva din Bucuresti – niste biciclete de camera, un antrenor, niste muzica, dragutel… Francezii insa, si probabil nu numai ei, prefera sa faca acest curs aproape cu salvarea la usa salii. Intr-atat de solicitant este. Eu m-am dus ca o papusica dupa alte 2 cursuri, deci eram intr-o forma de zile mici. Dupa primele 10 minute, in jurul bicicletei mele se facuse prima baltutza de transpiratie. La finalul cursului, imi ploua torential din barbie, iar hainele pareau scoase dintr-o masina al carei program de stors este defect si care lasa totul imbibat.
Se intampla asa – fiecare isi ia in primire bicicleta (adica obiectul de tortura), antrenorul necrutator pune la maximum o muzica din cale afara de antrenanta si vreme de 1 ora nimeni nu ar trebui sa se opreasca din pedalat. Jumatate de ora se pedaleaza ridicat de pe sa. Un sfert de ora se pedaleaza cu pieptul aproape atingand ghidonul, ca sa lucreze fesele alea incapatanate. Domnul coach urla in permanenta sa cresti rezistenta, adica sa invarti de o rotita care iti face pedalele din ce in ce mai imposibi de urnit. Nu faci tu asta, vine el, daca sesizeaza ca picioarele iti sunt dubios de zglobii. Pe la fara douazeci, cand te gandesti ca mai ai un pic si scapi din infern, esti anuntat ca vom incheia in forta cu 15 minute de pedalat ridicat de pe sa. Injuri, urli, faci o lista cu persoanele pe care vrei sa le ucizi. Dar in tot timpul asta incerci sa rezisti. Si daca reusesti, cand cobori de pe bicicleta, pentru streching, ai grija sa nu te ineci in oceanul de apa care a curs din bietul de tine. Conteaza enorm, dar enorm, antrenorul si muzica. La Bucuresti parea ca ne jucam si am iesit cu bicicletele pe campul de flori. Aici, parea ca ne pregatim sa-l infruntam pe Sauron, din Stapanul Inelelor. Ajunsa acasa am deschis totusi internetul ca sa vad cam cat am ars cu acest curs-soc – intre 500 si 800 de calorii. Am mai studiat o data programul salii – cursul cu pricina este zilnic, uneori si de 2 ori. Deci de aceea auzeam mereu tipete de salvare din sala respectiva…
Recomandarea Pofticioasei: daca auziti de cursuri de spinning, incercati-le. Poate nu va vor prinde, poate veti pleca dupa primele 7 minute, poate veti nimeri un antrenor care nu o sa stie sa va spuna indemnuri despre depasirea limitelor, cum striga strainul asta ieri. Dar, poate, o sa va placa atat de tare, incat o sa ma pomeniti nepotilor 🙂
P.S: Maine merg din nou. Aud ca antrenorul asta e si mai dur. Apai, poate am sa urlu asa de tare de „nu mai pot”, ca o sa ma auziti din Romania.
ma bucur ca mai ai totusi curajul de a merge si maine…succes!
multumesc, Cornelia! adevarul e ca e un curs minunat si dupa ce treci de socul de inceput si te obisnuiesti va fi un vis.
Buna, e prima data cand iti scriu, blogul tau e super misto si abia astept o postare ca sa citesc, e super misto si foarte captivant. As avea cateva intrebari: Dupa cat timp s-a vazut ca ai slabit ma refer la haine si la kg? De cate ori faci sport pe saptamana? Si dupa ce ora nu mai mananci? Ce faci cand tie pofta de ceva dulce?
Spor in continuare si tine-o tot asa, cu slabitu si cu dieta 🙂
Deci mi-ai lipsit…Momentan mor de ras si de curiozitate pentru ca eu sunt biciclista inraita ,deci ma intreb la ce limite ma poate aduce un astfel de curs.Asadar iti urez bafta cu urmatorul curs si ma apuc sa caut si eu unul !:*
@Roxana: Acelasi lucru voiam sa zic si eu! Sunt de asemenea la primul comentariu, dar nu si la prima vizita pe acest blog.. :)) Din contra, intru in fiecare zi sa vad ce mai e nou. Si la fel ca tine, am aceleasi intrebari. Plus inca una, pe care i-o adresez si eu detinatoarei blogului:
Ai putea sa prezinti intr-un post cum arata meniul tau intr-o zi? Adica ce mananci si eventual si la ce ore. Nu de alta, dar una din problemele mele ca persoana ce tine incontinuu diete de vreo 3 ani fara prea mari succese, faptul ca ma plictisesc si nu stiu ce mancare sanatoasa, gustoasa si fara calorii prea multe sa imi mai pregatesc ma impinge sa mananc lucruri mai putin indicate. 😀
Multumesc. 😀
Hey there ! I looove to spin ! Pe bune a fost impartit in juma’ de ora si juma’ de ora ? Mi se pare cam aiurea sa nu il faca pe intervale sau cu climbing. Banuiesc ca nu puteau totusi sa nu aiba niste tehnici. Sus-jos nu e o tehnica de spinning. Daca prinzi vreun class cu pulsometru sa te duci neaparat. Este cel mai concludent. Si ai grija la postura neaparat ! Ca te va lua spatele daca nu.
Btw, pentru biciclisti (printre care ma numar si eu): spinning-ul n-are treaba cu bicicleta de oras.
@Roxana&Ioana: ma bucur ca ati intrat si in clubul comentatorilor, nu doar al cititorilor 🙂 inainte sa va raspund la intrebari, stiti ca suntem complet diferiti si ca ce functioneaza la mine este foooooarte posibil sa nu mearga la voi. nu exista reguli general valabile in lumea dietelor.
cand a inceput sa se vada ca slabesc? pai imediat, din prima saptamana. in prima luna am pierdut 3 kilograme.
de cate ori fac sport pe saptamana? de foarte, foarte multe ori acum. dar asta se intampla pentru ca, asa cum v-am innebunit cu aceasta informatie, am dat de o sala faina in Franta si am un abonament care se va termina in curand si de care vreau sa profit. intr-un ritm normal as merge de 3-4 ori pe saptamana.
incerc sa nu mai mananc nimic dupa 18. dar de multe ori nu reusesc, din cauza salii. 21 este asadar limita limitelor din Limitenia.
ce fac cand mi-e pofta de dulce? pai, daca nu imi trece cu un fruct sau ceva „inofensiv”, iau cateva guri din dulcele respectiv. subliniez, IL GUST. e cea mai buna metoda sa nu faci din dulciuri o obsesie.
meniul dintr-o zi… fructe goale sau cereale cu iaurt si miere sau omleta cu o mica felie de paine plus cafea cu un patratel ciocolata neagra. Pranz: somon, vita slaba, ficat pui la gratar cu legume tot pe gratar sau fierte sau crude, ori tot felul de combinatii de salate. cina: de cele mai multe ori o delicioasa supa crema de legume. Sau retetele pe care le gasiti pe blog. dar nu cred ca nu gasiti idei de mese dietetice, e plina lumea internetului de propuneri excelente.
spor va doresc!
@BlackCat: deci si voi mi-ati lipsit mie, asa ca suntem chit 🙂 cauta, cauta, cauta neaparat, e un curs genial.
@Rux: n-a fost impartit in jumi-juma, am calculat eu ca aprox jumate de curs am stat pe sa, jumate nu. Era un calcul scolaresc 🙂 L-am facut pe intervale, azi a fost cu climbing, sunt indragostita pana peste cap de domnul Spinning asta. saptamana viitoare mi-am dat trei intalniri cu el. abia le astept! tu unde faci in Bucuresti?
La Viva Sport si la World Class. Dar din ce am remarcat eu, variaza stilurile grozav de mult de la un antrenor la altul, asa ca eu am mai suferit si dezamagiri. Have fuuun!
M-ai convins! O sa incerc si eu spinningul.Imi tot spune o prietena de ceva vreme dar cum eu am o problema cu picioarele mele care mi se par prea groase m-am gandit ca nu-i o buna alegere.
Oricum, de cand ma tot invart pe blogul tau pare ca mi-am regasit motivatia pentru a face lucruri pentru mine.Si pentru asta iti multumesc.