1. Branzaaaaaa, cu tot neamul ei cel gras si gustos. Da, stiu, ne dolofaneste cumplit si mai sunt si cei din ceata care spune ca nu ne fac bine lactatele. Dar, Doamne, Doamne, cat de buna poate sa fie. Sunt cel mai mare fan in viata al parmezanului, al  branzei cu gauri, al mozzarellei originale, al urdei intr-o anumita formula magica, al casului dulce, al telemelei de oaie. Aaaa, simt ca nu voi putea termina postarea asta fara sa intru in frigider la raionul branzicios.

2. Combinatia ou-branza-paine. Cica n-ar fi buna. Cica nu combini proteina cu proteina asa dupa capul tau. Nu mai vorbesc de combinatia proteina-carbohidrati (adica painea). Mai oameni buni, dar eu nu pot sa mananc omleta doar cu ou – ce omleta e aia?! Si sa nu va aud ca bine, bine sa o mananc cu branza, dar macar sa inlatur felia aia de paine, caci, vorba americanului it’s not gonna happen. 

3. Vinul rosh. Ei, de el nu pot sa ma dezic fie ce-o fi! Chiar acum, cand va scriu, am sorbit deja un pahar si ma pregatesc sa imi mai torn jumatate desi taaaare imi doresc sa scap de niste (multe) kilograme. Dar daca renunt si la el ce-mi ramane in afara de broccoli si de hrean?

4. Untul de arahide. Nu stiu daca ati vazut filmul acela cu Joe Black in care supra-ultra-mega-dragutelul Brad Pitt (strict de moaca lui in filmul asta vorbesc, acush nu-mi mai place) joaca Moartea si gusta pentru prima si prima oara, intr-o vizita de lucru pe Pamant, untul de arahide. V-am pus mai jos o poza din film, e dementiala la fel ca scena si la fel ca produsul de care va vorbesc. Untul de arahide este mancarea lui Dumnezeu pe pamant. Am zis, am zis! Bine, faptul care are 180 de kcal pentru 2 linguri intra la categoria „nu ma intereseaza absolut deloc”. Ador sa-l intind pe felioare de mere sau pe paine integrala pe care o savurez cu o cafea tare dimineata pe veranda… Mama, mama!

5. Semi-prajelile. Adica vinetele sau dovleceii sau alte cumetre legume facute la gratar sau tigaie, pe care chiar nu mai vreau sa le privez de cele cateva picaturi de ulei. Apai nu s-o face gaura in cer (in burta mea cu atat mai putin) daca le tavalesc nitel prin niste ulei de masline inainte sa le arunc in cuptor sau sa le trantesc in farfurie. Am incercat si varianta sa le fac fara ulei si sa picur putin dupa, pentru gust, dar nu ma coafeaza. Asa ca lasati caloriile-surplus sa vina la mine! Pentru gustul cel bun, chiar merita.

Voi de ce anume nu va puteti desparti, culinariceste vorbind?