Va eram oarecum datoare cu un text continuator la experimentul meu sportiv de ieri. Si cum febra musculara mi-a intepenit doar picioarele, nu si manusitele, iata ca va pot povesti ce si cum.

De rezistat, am rezistat. Asa cum spunea si draga de Ina intr-un comentariu, aguagym-ul a fost relaxare curata. Nu insa si sh’bam-ul & zumba (o zumba speciala, botezata zumba fitness, si mult mai grea decat tot ce stim noi). Am transpirat intens la cele 2. Bodysculptul mi-a ucis bratele si abdomenul in principal, iar bodycombatul m-a pur si simplu epuizat. Ceasul si cureaua purtate mi-au aratat peste 2000 calorii arse la cele 5 ore. 

Acum, eu sunt tare mandra de corpul meu ca le-a dus pe toate si ca incepe sa prinda niste forme subtirele-subtirele, dar nu am sa mai fac prea curand (poate in 2-3 saptamani) un astfel de experiment – la un moment dat aveam senzatia ca nu mai inteleg nimic din cursurile alea si ca sunt ca un robotel intors cu cheia, care bifeaza niste exercitii. Asa am ajuns la concluzia ca totusi 3 cursuri sunt maximul meu.

Am avut si surpriza sa vad aceleasi fete la mai multe ore – semn ca nu am fost singura careia i-a trecut prin minte sa lege cursurile, daca tot impun frantujii asa numitul abonament no limit. Lumea vine si de cate 2-3 ori pe zi la sala, transpira, se amuza, slabeste. Pauza de pranz (oamenii astia au aici pauza de la 12 la 14, obligatoriu, scrie in lege) este petrecuta la sala de foarte multe frantuzoaice. Un mare bravo.

Concluzie: ador locul acesta minunat in care imi topesc surplusul, ador competitia de acolo, ador antrenorii (care incep sa ma laude). Voi ramane insa la 2-3 cursuri pe zi, in ritmul meu. Si, visez cu ochii deschisi, sa reusesc sa si alerg de 2 ori pe saptamana. Hai ca se poate! Voi in ce ritm va antrenati? Ma roade curiozitatea 🙂